miscarea ochilor

invatam in anu` 1 la teoria comunicarii ca miscarile ochilor sunt singurele miscari incontrolabile in actul de comunicare. daca stai trei secunde sa analizezi iti dai seama ca asa e. :)

in principiu, directia ochilor, in actul de comunicare, se imparte in cateva centre de atentie care tin de particularitatile situatiei respective: ochii celuilalt, o foaie de hartie, un laptop, etc. dar ce e intre, privirile tranzitorii, lipsa unui centru de atentie dimpreuna cu miscarile capului sunt cele incontrolabile*. motiv pentru care nu cred in sfaturile celor care zic ca daca te uiti in stanga sus minti. poti sa te uiti in stanga sus si sa spui adevarul. :)

daca stai si te uiti la cei din jurul tau, liderii si oamenii destepti au privirea sigura in momentele tranzitorii si neoficiale, neinstitutionalizate iar cei slabi sau nesiguri gasesc greu un reper pe care sa-l fixeze cu privirea. cel mai bine se vede in cazul unui examen scris. aia care au invatat se uita fix in foaia lor, ceilalti isi muta mereu privirea. :) asta e un exemplu dus la extrem.

in situatiile in care un centru de atentie vizual este necesar (jocul de fotbal), lucrurile nu mai functioneaza la fel. toti se uita la minge. si ca sa demonstrez afirmatia de mai sus, fiti atenti la privirea jucatorilor cand se intrerupe meciul (fault mai serios sau gol) ;)

*muschii care coordoneaza miscarea ochiului functioneaza corect, atentia asupra lor este una greu de atins.